1.2. Consecințele votului calificat

Votul Calificat este al doilea principiu necesar și obligatoriu unui stat serv (aflat în serviciul) cetățenilor săi..

Votul calificat înseamnă ca doar cetățenii care au discernămînt în (legătură cu problemele supuse votului) pot vota și inclusiv abținerea de la vot are valoare și însemnătate.

Aceste principii pot părea juste și logice ridicînd întrebarea „de ce nu se aplică/de ce nu s-au aplicat nicăieri?”.

Motivul neaplicării lor și chiar al demonizării tuturor ideilor din această categorie este legat de consecinţa directă a aplicării lor.

Votul calificat, pricipiul de bază, duce inevitabil la apariţia segregării socială. Consecință a aplicării lui este apariția a cel puțin două categorii de oameni și anume cetățeni electori și cetățeni neelectori.

Segregarea socială ca o consecință implicită a aplicării Votului Calificat în procesele electorale  este obstacolul major, potențial insurmontabil, pentru reformarea procesului electoral în acest sens.

Dacă din punct de vedere practic această situație poate fi controlată păstrîndu-i sensul progresist și funcționalitatea urmărită, din punctul de vedere al discursului politic, al acceptării de către societate a unei astfel de situații (segregarea socială urmare a aplicării principiilor votului calificat) lucrurile stau altfel. În memoria colectivă sunt încă traumatizante amintirile altor segregări pe diverse criterii, rasiale mai ales, uneori cu consecinţe apocaliptice. Din acest motiv eu nu-mi închipui charismaticul om politic care în prezent să iasă în fața mulțimii și să o convingă că noua segregare socială este benefică tuturor în mod semnificativ și nu are nici scopul nici pozibilitatea de a evolua către rezultatul „sacrificarea minorității pentru binele comun”.

1.2 Problemele practice la aplicarea votului calificat

Asigurarea bunei implementări a sistemului de vot calificat cu implicita segregare socială trebuie să ţină cont de cîteva reguli și principii, indiferent de condițiile particulare în care se aplică sistemul.

Problemele practice ale aplicării votului calificat:

  • Statutul de cetățean elector trebuie sa fie ușor accesibil și pe scara largă. Obținerea acestui statut trebuie să fie datorată efortului personal al fiecărui aplicant și nu situației sociale privilegiate. Scopul statutului de cetățean elector trebuie să fie de a-și exprima competent opțiuni electorale. După cum se văd lucrurile acum se poate estima că un procent de 20% pînă la 35% doin cetățenii unei țări au intenția și îndeplinesc cerințele de a fi cetățeni electori.
  •  Este o infracţiune gravă contra intereselor publice ca statutul de cetăţean elector să fie folosit pentru orice altceva decît pentru procesul electoral. Va exista întotdeauna intenţia de a folosi acest criteriu pentru obținerea unor poziții avantajoase în cadrul proceselor economice, în afaceri sau în ceea ce priveşte evaluarea persoanelor în alte domenii de activitate (învățămînt, cultură ș.a.m.d.). Acest lucru trebuie descurajat masiv prin masuri punitive.
  •  Trebuie ținut cont că un cetăţean elector nu poate fi pedepsit pentru declararea statutului sau indiferent de situaţie (inclusiv în CV-uri de angajare), corecțiile trebuie gîndite pentru cei care iau decizii ţinînd cont de acest statut. Acest principiu are ca scop prezervarea nealterata a vieţii cetăţenilor, evitarea ipocriziei mediatice de tip american și eliminarea riscului de inculpare  a cetăţenilor electori din cauza acestui statut.
  • Este interzis cu desavirșire ca un guvern  sau oricare structură sau instituție să promoveze în vreun fel legi sau reglementări antidiscriminare, pentru a contrabalansa posibilele efectele datorate statutului special al cetățenilor electori în defavoarea cetățenilor neelectori. Aceast tip de acțiune este asimilabil unui act de înaltă trădare imputabil personal celor care contribuie la producerea-promovarea lui.
  •  Statutul de cetăţean elector nu este un statut care aduce bonusuri ci chiar din contră. Singurul bonus acceptabil este respectul social și liniștea personală că face ceea ce trebuie. În termeni financiari acest lucru trebuie sa fie ușor demotivant, probabil un impozit suplimentar reprezentînd a 20-a parte din salariul minim pe economie este rezonabil. Valoarea impozitului electoral trebuie sa fie echivalentul a 5-10 beri băute la o crîșmă. Etalonarea nu este întîmplătoare, dacă un cetățean face astfel de evaluări și ajunge la concluzia că nu merită efortul, cu siguranță nu merită statutul de cetățean elector. Pe de altă parte trebuie să existe și posibilitatea simplă și transparentă pentru scutirea de acest impozit pentru cei care sunt în dificultate financiară din motive care nu ţin de voința lor. Aceste impozite trebuie colectate în cel mai ușor și transparent mod cu putinţă, costul strîngerii lor fiind probabil mai mare decît valoarea colectată.
  •  Cetățenii electori sunt obligați să voteze. Neparticiparea la vot trebuie sa fie foarte bine justificată. Neparticiparea la vot poate duce la pierderea statutului de cetăţean elector.
  •  Organizarea proceselor electorale trebuie să țină cont de probabilitatea ca cetăţeni electori sa nu fie disponibili decît cu eforturi mari în ziua votului. din aceasta cauza și ținînd cont de mult mai marea securitate a votului în noile condiţii un proces electoral care se adresează numai cetățenilor electori trebuie să aibă durată suficient de lungă și  toate facilităţile votului de la distanță.
  • Cetățenii electori au dreptul să se abțină de la vot sau să refuze votul. Această situație trebuie să fie derivată exclusiv din opțiuni de natură electorală politică și nu din comoditate sau dezinteres. De aceea abținerea de la vot sau refuzul de a vota vor fi consemnate la secțiile de votare pe liste separate prin prezența efectivă a cetățeanului ca și în cazul votului exprimat. Se poate adopta abținerea de la 706264_537729822921679_1338887711_ovot sau refuzul de vot și prin vot de la distanță. Abținerea de la vot se poate aplica cînd cetățeanul elector consideră ca nu poate decide corect pe baza informațiilor pe care le are despre procesul electoral în discuție. Abținerea de la vot  nu prezumează incompetența candidaților (și deci nu poate fi folosită ca argument pentru vreo cauză de către terți) ci doar că cetăţeanul nu a avut posibilitate sa de a se informa corect. Refuzul de a vota în schimb este o formă de protest legitim.
  • Abținerea de la vot în procente mari este imputabilă autorităților care organizează procesul electoral. Asupra lor trebuie exercitate măsurile corective.
  • Refuzul de a vota în procente mari este asimilat unui vot de neîncredere adresat autorităţilor guvernamentale sau administrative. Indiferent de chestiunea supusă procesului electoral un procent majoritar de refuz al votului este echivalent unei moțiuni de cenzură împotriva autorităţilor sau administraţiei și are aceleași consecințe. Trebuie ținut cont că nu toate procesele electorale au rolul de a delega puterea sau de a alege reprezentanți, în noile condiții tendința va fi de a crește chestionarea electorală de tip referendum.
  • Orice proces electoral trebuie să aibă între opțiuni votul alb. Votul alb  este o opțiune electorală prin care cetățeanul elector declară că nici una din opțiunile propuse nu este admisibilă. Votul alb nu este vot nul. Voturile nule  se scad din numarul de voturi exprimate și sunt acceptabile doar ca o  consecință unor erori umane a celor care votează.
  • Voturile albe sunt însumabile în absolut orice condiții ca și voturile pentru un candidat sau pentru o variantă a referendumului. Dacă spre exemplu într-o circumscripție electorală pentru o funcție parlamentară majoritatea cetățenilor electori aleg să voteze alb, locul parlamentar va rămîne vacant. Cheltuielile aferente acelui loc parlamentar pot fi direcţionat către comunitatea pe care ar trebui să o reprezinte sau folosite conform opţiunii exprimate de cetățenii electori prin referendum.
  • Locul parlamentar/funcția administrativă albă, rămasă neocupată în urma unui vot electoral alb poate fi gestionată prin referendumuri periodice. Se poate hotărî  pentru ciclul electoral că poziția de parlamentar/functionar blocată de votul alb  va conta pe întreaga perioadă ca vot cu abtinere sau  poate conta  in dezbateri ca lipsa. Pentru prozitii punctuale, doar in cazuri clare se poate adopta o pozitie pro sau contra. Dacă pozișia blocată cu vot alb este de tip administrativ, aceste atribuții administrative sunt preluate de autoritatea supleantă desemnată prin legile țării cu limitarea puterii specifica înlocuitorilor. Partea de vot a funcțiilor administrative blocate cu vot alb este gestionata ca și în cazul funcțiilor de tip parlamentar.
Anunțuri