Un singur punct de perfecțiune absolută este suficient, un punct fără dimensiune care germinează în jurul lui armonia absolută în Universului în care a apărut. Din acel punct prin contagiune legile fundamentale se schimbă, creșterea entropiei duce la ordine iar undele asociate materiei sunt armonici ale muzicii sferelor. Atunci este Sfîrșitul. Doar Binele în formă absolută poate fi motivul de a tulbura armonia producînd un punct de inflexiune probabilistică care să germineze realități impredictibile și astfel Universul mai are o răsuflare de viață.

Capitolul 1.1

Într-o dimineață Dumnezeu s-a trezit că nu mai avea apă caldă. I se stricase instalația de la Environment Art numérique par Kazumasa Uchio #digitalart #environment #fantasyBaia Divină.

Dumnezeu nu are nevoie de apă caldă sau de utilitățile sanitare la fel cum are nevoie un om obișnuit. În principiu se poate lipsi de orice. Problema a fost că, la fel cum a creat lumea și tot ce există, așa a făcut ca una din Formele Sale să utilizeze echipamentele sanitare. Și la fel cum s-ar putea lipsi de lume, s-ar putea lipsi de apa caldă la Baia Divină.

Fără prea multă filozofie lucrurile pot fi luate exact așa de pragmatic. I se stricaseră instalațiile și le vroia reparate.

Îl cheamă Dumnezeu pe majordomul Raiului (un sfînt foarte foarte vechi) și îi zice:

-Prietene, repară apa la baie. S-a stricat și ma irită situația. Vezi ce faci și cu cine.

-Păi (zice Sfîntul Majordom) e urgent Doamne? Să știu și eu care îmi sunt prioritățile.

-Cel mai urgent. Îmi lipsește realitatea de a fi ca un om.

-Mai urgent decît pregătirile de primire pentru lotulurile de azi¹? Sunt probleme mari Doamne, e zi de primire „religioși” și nevoie de efort și armonie.

-Nu, nuuu. Fii serios Sfinte. Vezi ce faci numai rezolvă problema dar nu opri Raiul din cauza asta, nu-i frumos să fii chiulangiu la bătrînețe.  Am treabă, pa.

„Să fii chiulangiu…” era o expresie enigmatică pentru Sfîntul Majordom. „..la bătrînețe..” știa ce înseamnă dar îi era clar că nu are legătură cu el. Știa de asemenea ce sunt glumele, nu le înțelegea nici rostul nici funcțiunea dar avea definiția lor clară și din aceast motiv îi fu destul de ușor să-și dea seama că fusese o glumă, cel puțin o parte din frază.

Capitolul 1.2

Problema ar putea părea simplu de rezolvat la prima vedere. De fapt Sfîntul Majordom urma să afle în scurt timp că problema era extrem de delicată, chiar natura ei fiind nedefinită. Pur și simplu Sfîntul Majordom avea să afle că tehnica și tehnologia, după cum vedea Dumnezeu problema erau bazate pe cîteva concepte cu care poate doar filozofii de calibru s-ar fi descurcat. Nici nu-i trecuse prin cap Sfîntului că nimeni nu reparase vreodată ceva creat de Dumnezeu. Și nimeni sănătos la cap nu și-ar pune problema de a repara o creație divină.

A înțeles complexitatea după ce în prima fază Sfințișorii tehnicieni (care asigurau mentenanța Raiului) au studiat fascinați Minunea Dumnezeiască profund complexă și infinit relevantă a Băii Divine. De fapt nici unul nu avea habar despre ce este acolo și despre cum funcţionează. Baia Divină nu avea nici o legătură cu obiectele funcționale obișnuite în Rai sau pe Pămînt.

A cerut ajutor la cei mai tehnici dintre oamenii Raiului, din toate națiile, din toate religiile și din toate epocile. Dar toți, absolut toți care au răspuns chemării au rămas uimiți și în neînțelegere cînd au dat de problemă. Nu exista se pare suficientă pricepere tehnică în istoria lumii pentru a rezolva o astfel de problemă.

Problema era de natură tehnică doar ca apariție și formă, fiind vorba de un duș și o chiuvetă ca toate dușurile și ca toate chiuvetele doar că mai bine lucrate. În spatele lor însă nu era nimic. După peretele cu marmură pe care erau fixate, era neantul. Nici o ţeava, nici o canalizare, nici măcar diblurile de prindere. Nimicul nimicului. Evident că Dumnezeu nu are nevoie de boilere, cazane și pompe pentru a produce apă caldă.

Aceste concluzii fiind trase de Sfîntul Majordom și anume că problema nu este de natură tehnică (sau mai precis nu numai de natură tehnică), fiind deja pierdute ore bune din ziua divină pe care o avea la dispoziție, a chemat într-ajutor filozofi și pe oricine altcineva se încumeta.

Au fost chemați urgent dar abia au venit fără nici o pornire parcă să vadă problema și să dea soluții. Spre deosebire de tehnicieni care abia așteptau să aibă motiv de adunare și să se întindă la discuții, indiferent de epoca din care veneau sau de religia în care trăiseră filozofii erau niște sociopați leneși și lipsiți de entuziasmul de a face orice. Ăștia chiar și morți o țineau pe-a lor iar o dată ajunși în Rai cînd primeau toate răspunsurile la toate întrebările (așa e Raiul filozofilor) se comportau precum niște indivizi retardați.

Oricum a fost inutilă chemarea lor, nici ei nu au fost mai breji. Concluziile lor au fost contradictorii și evident nepractice. Ba că e o problemă materialist tehnologică, ba că soluțiile dialectice ale apariției apei calde sunt mistificatoare și dezvăluie veridicitatea idealismului, e.t.c.. A fost o greșeală să îi cheme și o pierdere de timp.

Capitolul 1.3

Nu a  reușit Sfîntul Majordom nici măcar să obțină un diagnostic al defecțiunii darămite să o și repare. Faptul era că Ziua Divină s-a consumat fără ca problema să fie rezolvată.

Dintre toate soluțiile de rezolvare doar una singură era pozitivă și optimistă, venise de al Archimedes (acel Archimedes din antichitate cu Evrika, cu principiul omonim și cu pîrgiile).

De la Archimedes a  primit  de fapt mai puțin de o soluție, doar un sfat despre cum se poate rezolva chestiunea dar ținînd cont de notorietatea  individului și de faptul ca asta era singura variantă în care există ceva de făcut, ăsta era singurul drum ce putea fi urmat.

Capitolul 1.4

Dimineață, Dumnezeu o dată cu constatarea lipsei apei calde a primit și raportul de la Sfîntul Majordom:

-Doamne, Mare Minune Dumnezeiască această Baie Divină. Noi umilii muritori (fuseseră muritori doar cîndva, titulatura rămîne) suntem neputincioși în fața Minunilor Dumnezeiești.

Instantaneu Dumnezeu s-a enervat. Mai mult din cauza ditirambicei înșiruiri de litere mari din propoziția Sfîntului Majordom decît din cauza lipsei de conținut.

-Amice (îi vorbi Dumnezeu), încearcă să nu uiți cum ai vorbit acum și mai fă asta o dată sau de două ori. Doar atît cît trebuie să mă convingi că ai minte de muncitor necalificat. Cum mă conving de asta, te promovez imediat. Pînă una mai zii o dată ce ai zis dar fără gogomănii și într-un fel în care să și înțeleg ceva.

-Păi Doamne, zise Sfîntul Majordom relaxat precum un pilot kamikadze, habar nu am ce este de făcut. E o problemă tehnică și filozofică totodată și încă nu s-a născut instalatorul capabil de înțelegerea necesară.

-Păi cum nu! Ai aproape un miliard de oameni în Rai, din toate timpurile istorice și nu găsești un de-ăsta? Un instalator care să fie și filozof sau ce zici tu ca îți trebuie!?

-Nu Doamne, din Rai nici vorbă să găsim ceva bun de folosit, ai noștri ori nu sunt prea deștepți ori sunt împiedicați. Combinația necesară este nenaturală și contra principiilor de selecție. Am căutat peste tot, și aici și pe dinafară dar cred că am eliminat din lanțul trofic de multă vreme astfel de indivizi disfuncționali.

Se înșela evident, era îndopat cu statistici aiurea precum un director de corporație americană

-Chiar te-ai ocupat văd. Eu nu ți-aș fi zis să cauți în alte părți dar ai făcut bine. Scuze pentru adineaori, de treaba cu muncitorul necalificat, chiar ai inițiativă și te-ai ocupat. Ia zi totuși, ce facem?

-Pai eu zic ca este imposibil de reparat Doamne. Sfatul meu este să renunți la Baia Divină și să faci alta în loc. Ție îți este ușor Doamne, iar pentru noi este peste putință să reparăm creațiile Tale.

-Mda, bine. Uite cum facem Sfinte Majordom. Mai încearcă azi mîine să o repari și cere-mi tot ajutorul pe care îl crezi necesar. Dacă poți, bine și merci. Dacă nu, fac eu ca Baia Divină să dispară ca și cum nu ar fi fost niciodată. Nevoie de ea nu am și deja e prea mare complicația.

-Mulțumesc Doamne, așa voi face.

Inutil de precizat că nefiind o prioritate, probabil că Baia Divină, după cum se prezentau lucrurile în acel moment, era sortită dispariției. Totuși Bunăvoința Sfîntului Majordom nu poate fi pusă la îndoială cum nici capacitățile lui manageriale sau intelectuale. Poziția domniei sale de majordom al Raiului era obținută pe merite și după o selecţie dură, greu de descris.

Capitolul 1.5

Plecînd Sfîntul Majordom aproape că ieși din raza de comunicare cînd Dumnezeu îi mai zise ceva. Conform protocolului se întoarse Sfîntul cu fața la Dumnezeu (cînd vorbește Dumnezeu stai cu fața, așa cere protocolul).

-Păi Sfinte! Zise Dumnezeu ca să îi atragă atenția. Și continuă:

-După ce terminăm cumva de rezolvat cu Baia Divină, eu zic să facem o ședință cu Executivul și să extindem procedura.

-Adică ce procedură Doamne? O neliniște sumbră venită din străfundul ascuns și tulbure al experienței lui de vînător-supraviețuitor  îl năpădi pe Sfîntul Majordom și armonia zilei s-a dus instantaneu.

-Zic și eu că ai o idee bună o dată la o mie de ani. Nu numai cum să rezolvăm cu Baia Mea, rezolvăm la fel si celelalte probleme care nu merg. Nu-mi dau seama de ce nu a venit pînă acum nimeni cu soluția asta atît de simplă și radicală.

-Adică? Doamne? Despre ce anume este vorba?

-Păi Sfinte. Ești tare de cap. Se fac acuși 8000 de ani de cînd nu reușiți să faceți lumea muritorilor să funcționeze. Și Raiul îmi pare cam rablagit. Hai că vorbim pe larg mîine sau poimîine la ședință. Ai grija să fie toți, cred că o să fie importantă.

Soluția genială era să dispară baia cu probleme (astfel dispărînd problemele) dar de asemenea să dispară toate celelate probleme, toată lumea și tot Universul cunoscut de fapt.

Și Dumnezeu plecă în treburile Domniei Sale.

Pentru Sfîntul Majordom ziua a devenit deprimantă. Din cîteva vorbe prost potrivite, a reușit Sfîntul Majordom ca sfîrșitul lumii să fie probabil și posibil.

Nu că nu ar fi fost în istoria omenirii de cîteva mii de ani (24500 de fapt nu 8000) indivizi capabili și puternici care au avut ideea măreața de a produce sfîrșitul lumii. Doar că spre bunul mers al lumii acei indivizi ajungeau repede direct într-o zonă de demontare-recuperare componente denumită curent „iad” pentru a nu complica problemele universului și evident pentru a minimiza risipa. Sfîntul Majordom pe de altă parte era chintesența iubirii de oameni, a capabilităților intelectuale și a armoniei posibil de atins de către un om. Doar că era limitat de condiția lui umană și din acest motiv știa că nu e de loc în regulă potențialul sfîrșit al lumii. Totuși trebuie precizat că era doar datorie și loialitate față de umanitate nu că ar fi avut el personal vreo emoție sau vreo spaimă.

Sfîntul fusese prins într-o situație fără ieșire .

Și-a dat seama cu un neașteptat umor păgubos cum deodată, fără a fi o prioritate după cum bine se exprimase Dumnezeu prima oară, problema existenței sau inexistenței apei calde la Baia Divină deveni Cea Mai Importantă Problemă a omenirii și a lumii în general.

Partea bună era totuși că Dumnezeu îi promisese tot ajutorul. Cînd este vorba de Dumnezeu nimic nu este întîmplător.

capitolul următor:  Capitolul 2. Sfatul lui Arhimedes

¹ era vorba se pare de ceva legat de fanatism religios și bombe

Anunțuri