ELEMENTELE și OPERATIILE ¹

În cazul de față (datorită simplificării modului de a privi problema omului în funcție de elementele structurale definitorii care fac diferențierea și generează comportamentul specific) putem construi un sistem de operare logic asemănător, Algebrei booleene” cu elementele, operațiunile și axiomele asociate. Scopul este scăderea ambiguității specifice acestor concepte avînd ca rezultat concluzii clare, logice, ușor operabile despre, om” ca individ singular sau interacţionînd în comunitate. Algebra aceasta este compusă din:

  1. elemente
  2. axiome
  3. operații

1. Elementele

Sunt indentificate trei elemente

1.1 atavismul – caracteristica atavică din componența binomului ,,atavic”-,, existential´´ al  individului om

1.2 existențialismul – caracteristica ,,existențială´´ din componența binomului  ,,atavic”-,, existential´´ al  individului om

1.3  resursele intelectuale.

2. Axiome

Prin comparație cu   Elementele, Axiomele  acestei algebre sunt complexe forțînd limita ,,experimentului mental´´ în care ne aflăm.  Partea axiomatică evidentă și accesibilă cunoașterii imediate a oricui ( prin simpla observație și interpretare cu bun simț) este suficientă pentru  finalitatea experimentului. Capitolul rămîne deschis  pentru completare.

Procentul binomial sau Raportul binomial este un termen inventat pentru acest experiment. Îl vom folosi ca atare și înseamnă raportul specific între componenta atavică și componenta existențială specifice unui individ om. Teoretic procentul acesta se poate scrie în cifre (ca de exemplu un procent binomial 80/20 însemnînd 80% atavism și 20% existențialism) în măsura în care ar exista chestionare de evaluare, similar cu coeficientul de inteligență. Pentru corectitudinea comunicării voi stabili convenția că valoarea binomului este dată de prima componentă și anume de atavism. Astfel în exprimările ulterioare un procent binomial mai mare va însemna o componentă atavică mai mare.

2.1 axioma priorităților : întotdeauna prioritate în utilizarea resurselor intelectuale  are componenta atavică ce asigură supravietuirea biologică.

2.2 axioma  valorilor extreme  : exista valori asimilabile constantelor [2]  pentru minimul și maximul procentului binomial. Exterior intervalului determinat de aceste valori, indivizii sunt indizerabili [8].

2.3 axioma  resurselor intelectuale minime  : exista o valoare asimilabilă  unei constante [2] a resursei intelectuale  minime. Sub această valoare , indiferent de procentul binomial  este nerelevant în sensul că individul cu aceste caracteristici este indizerabil.

2.4 axioma valorii  existențiale minimale :  un individ om va avea în orice condiții o valoare asimilabilă constantelor  minimă de  resurse intelectuale  alocată componentei binomiale ,,existențiale´´[3]

2.5 axioma palierelor procentuale ( paliere binomiale): în funţie de raportul binomial  sunt indentificate doua categorii binomiale fiecare avînd paliere specifice în vecinătatea unui raport procentual caracteristic.[9]

Categoriile sunt

 a. indivizi practici  numită și categorie practică

 b. indivizi teoreticieni numită și Categorie teoretică

Palierele  sunt definite social  și indentificabile prin  aptitudinile personale ale fiecăruia .[9]

2.6 în cadrul unui palier binomial   modificarea raportului binomial ( atavic/ existenţial în această ordine) este  în legătură directă  cu performaţele ( sociale şi individuale) pentru palierele practice  şi în legătură  indirectă pentru palierele din categoria teoretică.[6]

3.Operațiuni

 La stabilirea operațiilor asociate elementelor in această algebră ,diferențele față de rigurozitatea matematică devin mult mai evidente. Completările sau modificările  structurilor propuse  aici sunt previzibile . Cu toate aceste limite și potențiale erori rezultatul final relativ la experimentul mental propus este just și operațional.

3.1.  rezultatele activităţilor umane  generate de componenta atavică sunt măsurabile   de regulă şi se pot opera funcţii cu  aritmetice simple [4]

3.2 rezultatele activităţilor umane generate de componenta  existenţială  se pot opera doar ca medie ponderată [5]  pentru indivizi din acelaşi palier binomial

3.3 rezultatele activităţilor umane generate de componenta  existenţială  la indivizi din paliere binomiale diferite se poate opera doar ca medie ponderată [5] între mediile ponderate  ale palierelor.

atît  în cazul operaţiunilor de tip 3.2 sau 3.3 rezultatul este obţinerea profilului  ,,individului reprezentativ´´[7]. Dupa cum se vede se poate obţine un profil  grosso modo pentru un individ reprezentativ al întregului grup sau profilele indivizilor reprezentative pentru subgrupe de palier.

individul atavic echivalent  este  unul din scopurile acestei algebre. Spre exemplu ,,individul  atavic echivalent ´´ al unui grup de 10 tăietori de lemne va fi un individ cu forta și abilitățile fizice însumate a tuturor celor 10 tăietor de lemne dar cu îndemînerea și  înțelepciunea ca medie ponderată între cel mai prost și cel mai inteligent,fiecare contînd cu o pondere specifică grupurilor de tăietori de lemne. Valoarea operativă a  individului  atavic echivalent este valoarea însumată a capacităților atavice ponderate cu valoarea resurselor intelctuale.Evident este o valaore mai mare decît 100( spre deosebire de individul reprezentativ la care valorile stavismului însumate cu procentele existențiale sunt 100%)

    [1] prin comparație cu  Algebra Booleană ( care  și-a cǎpǎtat numele dupǎ matematicianul englez George Boole, care a scris despre ea ȋn cartea sa „O investigare a legilor gȃndirii” („An investigation of the Laws of Thought”) – 1854; , o particularizare a algebrei generale  aplicată unei mulțimi de 2 elemente cu trei operații și șase axiome. Este suficientă pentru a rezolva orice problemă de logică  cibernetică.)

 [2] prin valori asimilabile constantelor  întelegem în acest text  valori aproximative în jurul unei valori. Nefiind o algebra riguros matematică  constantele  sunt valori statistice aproximative. În cadrul acestui experiment presupunem că o ,,valoare asimilabilă constantelor´´ are valoare stabilă pentru fiecare caz  , pentru cazuri asemănătoare variind într-un interval . 

[3] această axiomă este extrem de vulnerabilă la interpretări răuvoitoare .   Interpretările sunt următoare :- neexistînd  resurse intelectuale pentru a acoperi necesarul pentru valoarea minimă asimilabilă constantelor de existențialism la un individ  acesta este incapabil de relaționări sociale , de interpretarea umană a realității. În extremă se află cazul în care există suficiente resurse intelectuale dar alocarea lor  pentru existențialism este sub o valoare  procentuală minimă. În acest caz individul este sociopat .

(4)  dacă un om taie lemne,doi oameni care taie lemne vor tăia mai multe lemne.

[5] pondereile valorilor care intră în calculul mediei  este o  serie de valori  specifică și  unică pentru fiecare grup . Este probabil  indentificabilă prin metode  de investigare socială iar seria aceasta poate fi  utilizată ca marker al grupului.  

[6] un exemplu este ,,Principiul incompetenței a lui Peter´´:,,Incompetența salariaților nu apare ca rezultat al faptului că o poziție ierahică mai înaltă ar fi „mai grea”, ci pur și simplu pentru că acea poziție este „diferită” de cea în care salariatul a excelat anterior, cerând deprinderi și priceperi diferite, pe care este posibil ca salariatul să nu le aibă sau să nu le poată dobândi. Un exemplu folosit de Peter se referă la un muncitor din fabrică, ale cărui rezultate în muncă excepționale au făcut să fie promovat într-o funcție de management, în care calitățile pentru care a fost promovat nu mai erau de nici un folos.
O cale prin care organizațiile încearcă să evite acest efect este de a nu promova o persoană până ce nu și-a dovedit deja calitățile sau deprinderile necesare. Astfel, o persoană nu va fi promovată pentru a-i conduce pe ceilalți, dacă nu a dovedit deja calități de lider.´´

[7]individul reprezentativ  este definit de raportul  binomial  calculat doar după componenta existențială. În acest caz componenta  atavică se obtine prin diferența intre 100 și componenta existențială.

[8] indivizii indizerabili sunt ad literam  indivizi  nedoriți iar în particularul acestui experiment  sunt considerați incompleți.  Ei sunt în acest context nerelevanti ( fiind   factori externi asupra carora  oamenii sau socieatea acționează) . 

[9] Într-o mulțime de oameni  îndivizii din același palier binomial au tendința  naturală de a constitui grupuri și de a se aduna.Palierul binomial este intervalul valorilor procentului binomial în care se situează indivizii care au atitudini asemănătoare,desfășoară activități din aceeași categorie și dezvoltă conștiință de grup.

 

Anunțuri